YAKAMOZ ŞI FILOSOFIA CUVINTELOR SPECIALE

Jun
2015
08

posted by on filosofie

Poetesă. Îmi place de mor cuvântul poetesă. Sună sublim.

Plăcere, un alt cuvânt superb al limbii române. EnigmaticZbor. Geniu. Fascinatoarea.

Fascinatoarea de Veronica Butu

Fascinatoarea

Mai îmi place chartreuse (o culoare specială), dar şi liseuse (cititoare, dacă nu mă înşel), ivresse (extaz), souris, chanteuse, tendresse, caresse... etc. Franceza sună extraordinar de senzual-gurmand-bombonos-chocolateuse atunci când o cânţi. Dar numai dacă ai un accent perfect. Altfel nu.

(Mergi în josul paginii şi dă drumul la muzică.)

Sehnsucht, adică dor în germană, limba pe care am învăţat-o singură la 15 ani, apoi am dat un test la şcoală şi am scăpat de franceză, studiind Deutsch în anii ce-au urmat. În româna noastră genială dor invers este rod. Şi are şi sens, întrucât din dor se naşte creaţia. Iată ce frumos! Din dor se face rod, magic şi plin de sens, melancoliile şi dragostea făurind cele mai frumoase opere de artă. Dor e un cuvânt genial, de aceea iubesc eu limba română, fiind limba mea preferată, pentru că are enorm de multe cuvinte de acest fel.

paris mon amour sDor

Saudade, tot dor, de această dată aparţinând limbii portugheze. Din câte ştiu, numai în patru limbi de pe glob există cuvântul şi sentimentul de dor: în română, în portugheză, în germană şi kaimos în limba greacă. Nu-i frumos?

Cuvintele speciale sunt cele care nu au echivalent în nici o altă limbă. Yakamoz, un cuvânt foarte frumos în limba turcă, înseamnă reflexia lunii în apă.

yakamoz veronica butu s (1 of 1)

Veronique, yakamoz, Constanţa

Sfiorare. Attraversiamo. Ti bramo. Sesso. Bel canto. La infinit. Aproape toate cuvintele limbii italiene îmi plac. Italiana are două verbe superbe: sfiorare care înseamnă a atinge foarte delicat, şi bramare – atunci când zici ti bramo înseamnă un fel de “te ador şi te doresc nebuneşte” 2 în 1. Şi ah, cât de voluptuos şi estetic sună sexul în limba celei mai frumoase ţări de pe pământ: sesso. (Referitor la asta, Tiziano Ferro are următorul vers în melodia Imbranato: Ma il sesso è un’attitudine come l’arte in genere. M-a dat gata.)  Wahnsinnig, cum spun nemţii. Savuros mai sună. Ca şi natürlich, selbstverständlich, gern, verführen. Şi atât de multe altele. Dar cuvântul meu preferat din germană este clar Schopenhauer, care n-ar fi dispreţuit atât de mult femeile dacă ar fi fost contemporan cu mine. Îl ador.

De engleză m-am săturat. Undefinable, secret, blood, pure sună divine. Unul din hobby-urile mele este să vorbesc şi să cânt în engleză cu accent franţuzesc. Sună adorabil. Cu franceza am o relaţie bizară de love and hate, pur şi simplu ador să cânt în ea, imi place să citesc cărţi în franceză, e accentul care-mi iese cel mai bine alături de cel nemţesc (două limbi rârâite), dar mă enervează să o aud zilnic vorbindu-se şi nu-mi place să gândesc şi să mă exprim în franceză prea mult timp. C’est la vie.

sub soarele toscanei

Sub soarele Toscanei

Italiana este a doua mea natură şi limba pe care o vorbesc fluent cel mai bine, după română, evident. Am început să o învăţ pe la 12-13 ani. Italienii folosesc două expresii diferite pentru a exprima dragostea: ti voglio bene şi ti amo (mai intens). Voglio înseamnă vreau, de la volere (a vrea), fiind similar cu ti voi în dialectul aromân care înseamnă te iubesc, şi tot în aromână avem iubit şi iubită sub forma lui vrut şi vrută. Foarte drăguţ. În ceea ce priveşte usturoiul (o chestiune total anti-iubire), avem acelaşi cuvânt atât în italiană, cât şi în aromână: aglio. La fel se întâmplă şi cu cartofii: patate.

lovers in paris

Lovers in Paris

Eu când citesc romane in italiano sunt exaltată, e muzică pură, desfătare continuă. Mi se pare cea mai melodioasă limbă. La asta se adaugă şi obsesia mea pentru Italia, o ţară după care sunt înnebunită. Apoi, obsesia cu Parisul, oraşul meu preferat. Metaforic aş putea spune că Italia este soţul, iar Parisul amantul cu care o înşel din când în când.

Se pare că studiul limbilor străine dezvoltă inteligenţa. Cu fiecare limbă invăţată este ca şi cum ai intra într-o altă lume. De aici şi vorba lui Carol Quintul: “Câte limbi ştii, de atâtea ori eşti om.” (Quot linguas quis callet, tot homines valet.)

via sacra3

 Via sacra, Roma

Cunoaşterea, creaţia şi dragostea reprezintă chintesenţa existenţei.

Attraversiamo.

sursă foto 2, 4, 5, 6: Pinterest

Tags: , , , , , , , ,