Archive for the ‘undefinible’ Category

posted by on undefinible

The Young Martyr (Detail) 1853 Paul Delaroche 2

Privindu-l în ochi cu drag, am spus:

- Moartea e cheia existenţei, misterul suprem.

Acordurile melodiei Cluster one de Pink Floyd se întrepătrund cu melancolia dulce a acestui moment desăvârşit, pe care ni l-am dori fără sfârşit.

Strângându-mă în braţe şi mai tare la pieptul lui, Tannhäuser spuse: || Read more

INEFABIL

Jul
2015
09

posted by on filosofie, joie de vivre, undefinible

torvaianica tramonto

Nu sunt singură. Ieşim din Cetatea Eternă. Aproape, tot mai aproape de mare. În faţa noastră se întinde o pădure. Totul atât de verde. Sunt case spre vanzare aici, cu grădini. Iată şi casa mea : am ales-o pe aceea, cu acea frumoasă grădină de trandafiri. Printre copaci zăresc marea, undeva, în spate. || Read more

DESFĂTARE INDIGO

Oct
2014
25

posted by on filosofie, poesis, undefinible

Verissima in Paris

O esenţă de un indigo rece şi pătrunzător creşte în muzica ce împresoară camera, cu armonii calde ce te transpun într-o lume de basm, într-un timp intangibil, la care ţi-ai dori din străfundul sufletului să accezi, intuind că în acel loc plin de culoare, de muzică, de splendoare indigo se află ceva extraordinar şi unic, ceva ce îţi poate dărui paradisul.

Şi da, îţi doreşti mai mult ca orice să trăieşti paradisul. Pentru că paradisul poate fi şi un sentiment interior, nu doar o grădină cu trandafiri de un indigo iridescent în zeci de nuanţe şi texturi, ca dintr-o altă lume. În amurgul ce curge în valuri || Read more

posted by on filosofie, undefinible, veronique

E atât de frig azi. E atât de… iarnă. Mă aflu într-o librărie, caut o carte specială pentru cineva special. Se numeşte „Imperiul îngerilor” de Bernard Werber. Nu o găsesc, poate pentru că sunt uşor absentă, sunt aici, dar cumva sunt altundeva, nu-mi pot da seama unde… Aceeaşi stare psihedelică de transă cumva, de parcă m-aş decorporaliza şi aş fi martoră la ceea ce se întâmplă. De parcă timpul s-ar fi rupt în două prezenturi diferite, iar eu sunt simultan în amândouă…

eu la louvre

În misterul acestui timp rătăcesc, fără ţintă, fără sens, căutând ceva ce poate că nici nu există… Fiecare om în această librărie caută o carte, fiecare om în viaţa lui caută sensul, fiecare om caută iubirea. Dar ce s-ar întâmpla dacă ar găsi altceva, cu mult mai mult decât iubire? Poate că iubirea este un univers cu mai multe dimensiuni, iar universul o creaţie cu mai multe dimensiuni ale prezentului… Oare cum ar fi dacă am trăi simultan toate dimensiunile iubirii?

Există mistere ce nu pot fi descifrate niciodată.

În librărie răsună refrenul “Tears from the moon fall down like rain || Read more

IL PIACERE

Sep
2014
23

posted by on undefinible

il piacereRecitesc o carte foarte draga mie, Il piacere, de Gabriele D’Annunzio, pe care prima oara am citit-o in urma cu mai multi ani, cand am primit-o in dar cu o dedicatie foarte frumoasa. E scrisa in italiana veche, de sfarsit de secol XIX – o splendoare! Cuvintele suna atat de muzical, de voluptuos, de frumos – e ca o poezie. 

Ma fascineaza rafinamentul cu care descrie D’Annunzio, ma fascineaza Roma (prima mea iubire, Parisul fiind cea de a doua) si acea epoca in care marturisesc ca mi-ar fi placut sa traiesc (poate ca am si trait atunci, acolo, orice e posibil, totusi, inca nu m-am hotarat sa cred suta la suta in teoria reincarnarii, dar reprezinta un subiect interesant la care imi place sa reflectez din cand in cand).

Asa cum bine observa Gia aici

“S-a spus ca in Placerea sexul este unul dintre subiectele principale, daca nu chiar subiectul principal (asta ca sa va incit sa o cititi). Dincolo de faptul ca erotismul este prezentat in mod extrem de sensibil si rafinat – dupa mine in egala masura, daca nu chiar intr-o masura mai mare, Placerea este un roman despre arta. || Read more

CÂTEVA GÂNDURI

Jun
2014
29

posted by on undefinible, veronique

ghosts gemini vero

A thing of beauty is a joy forever. John Keats

E noapte adâncă de vară. Este incredibil de multă linişte aici unde locuiesc. Ce binecuvântare nemaipomenită! Să locuiesc în miez de Bucureşti, dar să am parte de mult verde, aer respirabil şi de atât de multă linişte, zi şi noapte – iată un paradox posibil. Doar ce am terminat de făcut muzica pentru poemul-joc-de-cuvinte Roşu uşor (aţi observat jocul în oglindă, da?). Am scris câteva sute de poeme până în prezent, dintre care o bună parte vor deveni || Read more